În zilele noastre, Adriana Babeți a devenit un subiect de mare relevanță în societatea noastră. Fie datorită impactului său asupra vieții de zi cu zi a oamenilor, influenței sale în sfera economică, politică sau socială, fie relevanței sale în contextul istoric, Adriana Babeți a captat atenția și interesul a milioane de oameni din întreaga lume. În acest articol, vom explora diferitele aspecte legate de Adriana Babeți, de la origini până la evoluția sa actuală, inclusiv impactul său asupra diferitelor zone ale vieții umane. În plus, vom analiza perspectivele de viitor ale Adriana Babeți și posibilele implicații pe care le are pentru viitorul societății.
Debutează publicistic în 1969 în revista Amfiteatru cu proză scurtă. Debutul editorial are loc în 1990 cu romanul Femeia în roșu (scris în colaborare cu Mircea Mihăieș și Mircea Nedelciu). A semnat - între noiembrie 2004 și iunie 2006 - rubrica „Ars coquinaria” în Suplimentul de cultură, iar în prezent rubrica „Secretul Adrianei”.
Criticul Nicolae Manolescu situează estetica autoarei „între savantlâcul de tip odobescian (un capitol se cheamă Pseudo-strategikos) și darul povestirii pe jumătate științifice, pe jumătate literare.”
Cărți publicate
Bătăliile pierdute. Strategii de lectură - Dimitrie Cantemir, 1998, studiu academic, la origine teză de doctorat
Premiul pentru cea mai buna traducere a anului 1997 acordat de revistei „Sfera politicii” în 1997
Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru critică și istorie literară acordat în 1998 pentru Bătăliile pierdute (Ed. Amarcord, Timișoara, 1998)
Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru istorie și critică literară acordat în 2004 pentru volumul Dandysmul. O istorie (Ed. Polirom, Iași, 2004)
Premiul Asociației de Literatură Generală și Comparată din România acordat în 2005 pentru volumul Dandysmul. O istorie (Ed. Polirom, Iași, 2004)
Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru critică și istorie literară acordat în 2014 pentru volumul Amazoanele. O poveste (Ed. Polirom, Iași, 2013)
Premiul „Cea mai bună carte a anului 2013” – categoria non-fiction – la Gala „Bun de tipar” a Premiilor de excelență din Industria de carte din România
Marele Premiu al Asociației de Literatură Generală și Comparată accordat în 2017 pentru întreaga activitate și pentru cel mai bun studiu de literatură comparată din ultimele două decenii
Premiul Senatului Universității din București, ca profesor asociat al anului 2017 în domeniul Științe Umaniste
Premiul special al Uniunii Scriitorilor din 2023, acordat pentru Dicționarul romanului central – european din secolul XX, (Ed. Polirom, București, 2022)
Premiul „Titu Maiorescu” oferit de MNLR, ediția a XV-a, 2023, acordat pentru Dicționarul romanului central – european din secolul XX, (Ed. Polirom, București, 2022)