Bezded, Sălaj

În acest articol vom aborda subiectul Bezded, Sălaj, un subiect care a generat interes și dezbatere în societatea contemporană. Bezded, Sălaj a fost obiect de studiu, reflecție și controversă, iar impactul său s-a simțit în diverse domenii, de la nivel personal până la nivel global. Pe parcursul acestui articol, vom explora diferitele aspecte legate de Bezded, Sălaj, de la originea și evoluția sa până la relevanța sa în lumea de astăzi. De asemenea, vom analiza diferitele opinii și poziții care există în jurul Bezded, Sălaj, precum și implicațiile pe care le are asupra vieții oamenilor și asupra societății în general. Printr-o abordare interdisciplinară, acest articol urmărește să ofere o viziune cuprinzătoare și aprofundată a Bezded, Sălaj, cu scopul de a contribui la înțelegerea și reflecția asupra acestui subiect atât de relevant astăzi.
Bezded
—  sat  —

Bezded se află în România
Bezded
Bezded
Bezded (România)
Poziția geografică
Coordonate: 47°9′29″N 23°28′43″E ({{PAGENAME}}) / 47.15806°N 23.47861°E

Țară România
Județ Sălaj
ComunăGârbou

SIRUTA141250

Altitudine401 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total113 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal457151

Prezență online

Bezded este un sat în comuna Gârbou din județul Sălaj, Transilvania, România. Satele Bezded, Cernuc și Solomon sunt pomenite începând cu anul 1336, respectiv: BEZDED – Bezdedteluk, CERNUC – Curnuk, SOLOMON – Salamonteluk.

Vezi și

Personalități

  • Alexandru Papiu Ilarian, unul din cei mai de seamă militanți pașoptiști pentru libertățile democratice.
  • Om politic, jurist și istoric, s-a născut în satul Bezded, în anul 1828, și deși, tânăr, devine unul dintre conducătorii revoluției de la 1848-1849 a românilor din Transilvania. Militant pentru eliberarea socială și națională a poporului român, pentru interesele fundamentale ale maselor, animat de idei înaintate, el este un fervent susținător al unirii principatelor și al domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Preocupat de trecutul poporului român, publică: Istoria românilor din Dacia Superioară – în două volume (1851-1852) și apoi Tezaurul de monumente istorice pentru România, în trei volume.
  • Între anii 1855-1858 este profesor de drept roman și penal, de statistică și istorie universală la Universitatea din Iași. Domnitorul Ioan Cuza îl numește jurisconsultul Moldovei (1860), procuror la Curtea de Casație din București (1862) și ministru al Justiției în guvernul României (1863). Dând glas stării de spirit și bucuriei generale din acei ani de însemnătate istorică pentru întreaga națiune, revoluționarul și eruditul învățat Alesandru Papiu Ilarian spunea: Românii din Transilvania, în împrejurările de față, numai la Principate privesc, numai de aici așteaptă semnul, numai de aici își văd scăparea. Când s-a ales Cuza domn, entuziasmul la românii din transilvania era poate mai mare decât în Principate. Un discurs bine cunoscut este și cel despre Viața, operele și ideile lui George Șincai, discurs pronunțat în anul 1869, când Papiu Ilarian a fost ales membru al Societății Academice Române. Din însărcinarea Academiei, s-a ocupat de elaborarea unui dicționar al limbii române, editează operele cronicarilor, alcătuiește monografii, proiectează de fapt, elaborarea unei vaste opere de tipărire a cărților de aur ale culturii românești.
  • Intelectual de o formație solidă și patriot înflăcărat, Papiu Ilarian se stinge din viață, la București, în anul 1878, după o grea și lungă suferință.


Bezded în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773