Bucureștii Noi (cartier)

Acest articol va aborda subiectul Bucureștii Noi (cartier), care a generat un mare interes și controversă în ultima vreme. Bucureștii Noi (cartier) este un subiect care a captat atenția experților, a cadrelor universitare și a publicului larg, datorită relevanței și impactului său asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. Prin analiză detaliată, vor fi explorate implicațiile, provocările și posibilele soluții legate de Bucureștii Noi (cartier), cu scopul de a oferi o perspectivă completă și echilibrată asupra acestui subiect. În plus, vor fi prezentate diferite puncte de vedere și discuții care au apărut în jurul Bucureștii Noi (cartier), pentru a oferi cititorului o viziune amplă și îmbogățitoare asupra acestui subiect.
Bucureștii Noi
—  cartier din București​  —

Map
Bucureștii Noi (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 44°30′00″N 26°02′00″E ({{PAGENAME}}) / 44.5°N 26.03333333°E
Țară România
Municipiu București
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Bucureștii Noi este un cartier situat în sectorul 1 al Bucureștiului.

Istorie

La sfârșitul secolului al XIX-lea zona era cunoscută ca Măicănești sau Grefoaicele fiind deținută de Nicolae Basilescu. Domeniul se întindea pe 295 de hectare din care 155 au fost scoase la vânzare, restul fiind donate domeniului public pentru construcția de străzi și parcuri.

În perioada interbelică se construiesc multe case, majoritatea fiind exemple de arhitectură vernaculară (clădiri făcute fără un arhitect). Ele reflectâ stilurile populare în perioadă interbelica: neoromânescul, modernismul Art Deco, și stilul maur sau mauro-florentin. Pentru că nu înțelegeau pe deplin stilurile arhitecturale, mulți proprietari tindeau sa le combine. În 1933 Mișcarea Legionară construiește în Bucureștii Noi, după planurile arhitectului Constantin Iotzu, un sediu central neoromânesc, numit Casa Verde.

În trecut zona a făcut parte din comuna Băneasa și apoi din orașul Grivița. Cartierul a fost integrat în București în anii 1950 când s-a început construcția la primele blocuri pe partea dreaptă a bulevardului Bucureștii Noi.

Primele blocuri de locuință au apărut în anii 1954-1958, folosind o arhitectură tipică a erei respective (realism socialist). Blocurile cu 10 etaje (și alte trei blocuri cu 4 etaje) au fost construite între 1965-1970. În acest cartier, însă, predomină casele construite începând cu anii 1930.

Privire de ansamblu

Bucureștii Noi este un cartier în care s-a construit foarte mult în ultimii ani. În centrul cartierul se află Parcul Bazilescu (cunoscut ca Nicolae Bălcescu în perioada comunistă). Vis-a-vis de parc se află biserica Bazilescu.

Străzile sunt dispuse simetric sub formă de grilaj, oferind parcele de 300 de metri pentru construcția caselor sau vilelor cu un număr mic de apartamente. Peisajul este dominat de vile în care trăiesc un număr mic de familii. Construcțiile din această zonă sunt o alternativă la blocurile de apartamente din alte cartiere. Cartierul este popular datorită infrastructurii bune.

Vegetație

Lacul Grivița la nord și est, grădinile caselor și Parcul Bazilescu din centrul cartierului, fac din acesta o zonă cu o bogată vegetație și aer curat.

Transport

Ieșirile cu acces ușor către nordul capitalei, precum și accesul facil către Aeroporturile Băneasa și Otopeni fac din această zonă una preferată pentru locuire de către oamenii de afaceri români și străini. Proiecte urbanistice dezvoltate și în curs de dezvoltare în zona restaurantului cu specific românesc "Doi Cocoși" extind cartierul spre linia de centură, deși formal zona respectivă este denumită Cartierul Străulești.

Galerie

  • Bulevardul Gloriei nr. 12, probabil vernacular, anii 1930, un exemplu de arhitectură Art Deco
    Bulevardul Gloriei nr. 12, probabil vernacular, anii 1930, un exemplu de arhitectură Art Deco
  • Strada Cireșoaia nr. 39A, probabil vernacular, anii 1930, un exemplu de arhitectură în stil maur/mauro-florentin
    Strada Cireșoaia nr. 39A, probabil vernacular, anii 1930, un exemplu de arhitectură în stil maur/mauro-florentin
  • Strada Neajlovului nr. 5, probabil vernacular, anii 1930, un exemplu de arhitectură neoromânească
    Strada Neajlovului nr. 5, probabil vernacular, anii 1930, un exemplu de arhitectură neoromânească
  • Casă pe Strada Subcetate, anii 1930, care combină Art Decoul cu neoromânescul
    Casă pe Strada Subcetate, anii 1930, care combină Art Decoul cu neoromânescul
  • Casa Verde a Legionarilor de pe Strada Lăstărișului, de Constantin Iotzu, 1933
    Casa Verde a Legionarilor de pe Strada Lăstărișului, de Constantin Iotzu, 1933
  • Teatrul de vară Nicolae Bălcescu din Parcul Bazilescu, de P.E. Miclescu, V. Marinescu și V. Agent, 1953
    Teatrul de vară Nicolae Bălcescu din Parcul Bazilescu, de P.E. Miclescu, V. Marinescu și V. Agent, 1953
  • Stema Republicii Populare Române din frontonul Teatrului de Vară Nicolae Bălcescu din Parcul Bazilescu
    Stema Republicii Populare Române din frontonul Teatrului de Vară Nicolae Bălcescu din Parcul Bazilescu
  • Complexul „Înfrățirea Între Popoare” de pe Bulevardul Bucureștii Noi, de N. Porumbescu, D. Bacalu și T. Stănescu, 1954-1958
    Complexul „Înfrățirea Între Popoare” de pe Bulevardul Bucureștii Noi, de N. Porumbescu, D. Bacalu și T. Stănescu, 1954-1958
  • Blocuri înalte de pe Bulevardul Bucureștii Noi, arhitecți necunoscuți, c.1965-1970
    Blocuri înalte de pe Bulevardul Bucureștii Noi, arhitecți necunoscuți, c.1965-1970
  • Placă metalică pe Strada Măicănești, c.anii 1960
    Placă metalică pe Strada Măicănești, c.anii 1960

Note

  1. ^ Dohotariu, Antoaneta (), Bucureștii Noi, așezarea clădită de la zero de magnatul Basilescu, un om cu un vis formidabil. “Comunele suburbane se înăbușă sub dictatura primarului central și a hoților” • LA MINE-N CARTIER, B365 
  2. ^ Bucureștii Noi
  3. ^ a b Celac, Carabela & Marcu-Lapadat 2017, p. 217.
  4. ^ Tulbure, Irina (). Arhitectură și urbanism în România anilor 1944-1960: constrângere și experiment. Simetria. p. 220. ISBN 978-973-1872-41-4. 

Referințe

  • Celac, Mariana; Carabela, Octavian; Marcu-Lapadat, Marius (). Bucharest Architecture - an annotated guide. Order of Architects of Romania. ISBN 978-973-0-23884-6. 

Legături externe


v • d • m
București
Cartiere
1 Mai  • 13 Septembrie  • Andronache  • Apărătorii Patriei  • Aviatorilor  • Aviației  • Baicului  • Balta Albă  • Băneasa  • Berceni  • Brâncuși  • Bucureștii Noi  • Centrul Civic  • Centrul istoric  • Chitila  • Cioplea  • Colentina  • Costeasca  • Cotroceni  • Crângași  • Dămăroaia  • Dealul Spirii  • Domenii  • Dorobanți  • Dristor  • Drumul Taberei  • Dudești  • Ferentari  • Floreasca  • Gara de Nord  • Ghencea  • Giulești  • Giurgiului  • Grivița  • Grozăvești  • Iancului  • Industriilor  • Ion Creangă  • Măgurele  • Mihai Bravu  • Militari  • Moșilor  • Muncii  • Obor  • Olteniței  • Ozana  • Pajura  • Pantelimon  • Primăverii  • Rahova  • Regie  • Romană  • Sălăjan  • Ștefan cel Mare  • Tei  • Teiul Doamnei  • Tei Toboc  • Timpuri Noi  • Tineretului  • Titan  • Toporași  • Trapezului  • Unirii  • Vatra Luminoasă  • Văcărești  • Victoriei  • Vitan
 Stema Bucureştiului
Principalele
străzi și piețe
Enciclo
Wikious
Sapientia
Scientia
Boobota
Anandapedia
Sagapedia
Wikithot