Carol al X-lea al Suediei
| Carol al X-lea | |
| Rege al Suediei Duce de Bremen și Prinț de Verden | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Poreclă | Der Erhabene  |
| Născut | 8 noiembrie 1622 Castelul Nyköping, Suedia |
| Decedat | (37 de ani) Göteborg, Suedia |
| Înmormântat | 4 noiembrie 1660 Biserica Riddarholmen, Stockholm |
| Cauza decesului | pneumonie |
| Părinți | Ioan Casimir, Conte Palatin de Zweibrücken-Kleeburg Ecaterina a Suediei |
| Frați și surori | Adolf Johann I Christine Magdalena von Pfalz-Zweibrücken-Kleeburg Maria Eufrosina de Zweibrücken Eleonore Katharine von Pfalz-Zweibrücken-Kleeburg |
| Căsătorit cu | Hedwig Eleonora de Holstein-Gottorp |
| Copii | Carol al XI-lea al Suediei |
| Religie | luteranism |
| Ocupație | monarh |
| Limbi vorbite | limba germană |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | rege Conte Palatin |
| Familie nobiliară | Casa de Palatinate-Zweibrücken |
| Imn regal | In Jehovah sors mea, ipse faciet |
| Rege al Suediei | |
| Domnie | 6 iunie 1654 – 13 februarie 1660 (5 ani, 252 zile) |
| Predecesor | Cristina |
| Succesor | Carol al XI-lea |
| Semnătură | |
 | |
Modifică date / text  | |
Carol al X-lea Gustav suedeză Karl X Gustav (8 noiembrie 1622 – 13 februarie 1660) a fost rege al Suediei din 1654 până la moartea sa. A fost fiul lui Ioan Casimir, Conte Palatin de Zweibrücken-Kleeburg și al Ecaterinei a Suediei. După decesul tatălui său a devenit Conte Palatin. S-a căsătorit cu Hedwig Eleonora de Holstein-Gottorp și au avut un singur fiu, Carol al XI-lea al Suediei.
Carol al X-lea a fost al doilea rege Wittelsbach al Suediei după regele Christopher de Bavaria (1441–1448) care nu avea moștenitori.
La începutul domniei lui Carol, acesta s-a concentrat pe vindecarea discordiilor interne și pe unirea tuturor forțelor națiunii, potrivit standardului său pentru o nouă politică de cucerire. El a contractat o căsătorie politică pe 24 noiembrie 1654, cu Hedviga Eleonora, fiica lui Frederick al III-lea, Duce de Holstein-Gottorp, pentru a asigura un viitor aliat împotriva Danemarcei. În martie 1655, s-a luat în considerare în mod corespunzător, cele două mari întrebări naționale presante: un război și restituirea terenurilor coroanei înstrăinate. Timp de trei zile, un comitet secret prezidat de către rege, a decis că regele ar putea convinge cu ușurință delegații pentru un război necesar împotriva Poloniei și că acesta s-ar dovedi foarte avantajos, însă se lua în considerare problema subvențiilor. În 1659, el a proclamat pedepse severe pentru orice vânătoare în rezerva roială din Ottenby, Öland, Suedia, unde a construit un zid lung, separând sudul insulei.
