Comis

În acest articol vom explora în profunzime subiectul Comis, un subiect de mare relevanță astăzi care afectează diferite sectoare ale societății. Îi vom investiga originea, istoria și evoluția de-a lungul timpului, precum și impactul său asupra vieții de zi cu zi a oamenilor. În plus, vom analiza diferite perspective și opinii despre Comis, cu scopul de a oferi o imagine de ansamblu amplă și completă a acestui subiect. Prin această cercetare, ne propunem să oferim cititorilor noștri o înțelegere mai profundă a Comis, astfel încât aceștia să își poată forma o opinie informată și să contribuie la dezbaterea în jurul acestei chestiuni.

Comisul era un titlu de dregător în Evul Mediu românesc.

Conform opului Descrierea Moldovei a lui Dimitrie Cantemir, comisul cel mare (echivalent: mai marele grajdurilor) avea „sub supravegherea sa toate grajdurile domnești, hamurile cailor, pe slugile lor, pe potcovari și pe rotari”. El se număra printre boierii de divan din întâia stare, încasa de la fiecare moară de apă, la fiecare trei ani o dajdie pentru folosul său personal. Tot Cantemir scria despre comisul al doilea, dregător care era locțiitorul comisului cel mare, având printre îndatoriri vegherea grajdurilor domnești și înseuarea calului domnului când acesta dorea să călărească. Comisul al treilea avea îndeletniciri identice cu al doilea.

Echivalentul latin în actele oficiale era agazonum magister sau supremus stabuli praefectus.

Note

  1. ^ Stoicescu, Nicolae (), Dicționar al Marilor Dregători din Țara Românească și Moldova în sec. XIV-XVII, București: Editura enciclopedică română, p. 8 
  2. ^ a b Cantemir, Dimitrie (), Descrierea Moldovei, București-Chișinău: Editura „Litera Internațional”, p. 116 
  3. ^ Cantemir, Dimitrie (), Descrierea Moldovei, București-Chișinău: Editura „Litera Internațional”, p. 119-120 
  4. ^ Elemente lexicale alogene în latina documentelor de cancelarie din Moldova; note la p. 111