În acest articol, vom explora subiectul Crimă de război în profunzime, analizând originile sale, implicațiile sale în societatea actuală și relevanța sa în lumea contemporană. De-a lungul istoriei, Crimă de război a jucat un rol fundamental în evoluția culturală, politică și socială a umanității. De la începuturile sale până în prezent, Crimă de război a fost subiect de dezbatere, controversă și studiu de către experți din diferite discipline. Prin analiza detaliată a Crimă de război, vom căuta să pătrundem în sensul său, impactul și importanța sa în contextul actual, oferind o viziune exhaustivă și îmbogățitoare asupra acestui subiect de relevanță globală.
Crima de război este fapta de încălcare a legilor războiului din timpul unui conflict armat, care cade sub incidența dreptului internațional. Încălcarea legilor războiului poate fi făcută de o persoană sau un grup, de militari sau civili. Orice violare a legilor războiului în conflictele militare dintre state sunt considerate crime de război, pe când violările legilor războiului în cadrul conflictelor interne cad sub incidența deptului național.
a) încălcări grave ale Convenția de la Geneva din 12 august 1949, și anume, oricare dintre următoarele acte împotriva persoanelor sau bunurilor protejate în conformitate cu prevederile Convenției:
crimă premeditată;
tortura sau tratamentul inuman, inclusiv experimentele biologice;
cauzarea în mod intenționat suferințe mari sau vătămări corporale grave sau daune asupra sănătății;
distrugerea ilegală, lipsită de sens și pe scară largă a patrimoniului, care nu necesită implicare militară;
obligarea unui prizonier de război sau a unei alte persoane să servească în forțele armate ale unei puteri ostile;
să priveze în mod intenționat un prizonier de război sau altă persoană de dreptul la un proces echitabil;
deportarea ilegală, transferul sau privarea ilegală de libertate;
luarea de ostatici;
b) alte încălcări grave ale legilor aplicate în conflictele armate internaționale în cadrul stabilit al dreptului internațional, și anume oricare dintre următoarele acte:
atacuri planificate asupra civililor care nu sunt direct implicați în acțiuni militare;
atacuri planificate asupra obiectelor civile, obiecte care nu sunt ținte militare;
atacuri planificate asupra personalului, a instalațiilor, a materialelor, a unităților sau a vehiculelor implicate în furnizarea de misiuni de asistență umanitară sau de menținere a păcii, în conformitate cu Carta Organizației Națiunilor Unite, atâta timp cât acestea au dreptul la protecția civililor sau a obiectelor civile privind dreptul internațional al conflictelor armate;
săvârșirea unui atac, atunci când se știe că un astfel de atac va provoca moartea sau rănirea civililor sau daunele aduse obiectelor civile vor fi pagube grave asupra mediului natural, ceea ce este în mod evident incomensurabil cu superioritatea militară generală;
atacul asupra țintelor neprotejate și ne-militare ale unui oraș, al unui sat, al unei locuințe sau al unei clădiri sau al bombardării prin orice mijloace.