Ezoterism

În articolul următor va fi abordată problema Ezoterism, care este o chestiune de maximă importanță și relevanță astăzi. Ezoterism este un subiect care a stârnit interesul și atenția unui număr mare de oameni din întreaga lume, iar impactul său se extinde în diverse domenii ale vieții de zi cu zi. În acest sens, vor fi analizate diferite aspecte legate de Ezoterism, oferind informații detaliate și actualizate pentru a vă aprofunda înțelegerea. În plus, vor fi explorate diverse puncte de vedere și opinii ale experților în domeniu, cu scopul de a oferi o perspectivă largă și îmbogățitoare asupra Ezoterism.

Ezoterismul (în greacă εσωτερικος = din interior) este un concept filosofic-religios prin care se desemnează cunoștințe și învățături obținute prin percepția unor fenomene spirituale, accesibilă numai inițiaților, în opoziție cu cunoașterea exoterică, accesibilă tuturor oamenilor. Curentele spirituale ce se declară ezoterice sunt de o mare diversitate și cu credințe variate, de la cele bazate pe învățături orientale la forme de ezoterism creștin.

„Un esoterism este o învățătură ocultă, doctrină sau teorie, tehnică sau procedeu, de expresie simbolică, de ordin metafizic, cu intenție inițiatică. Druidismul, Companionajul, alchimia sunt esoterisme. Pentru René Guénon, «esoterismul este esențialmente altceva decât religia, și nu partea interioară a unei religii ca atare». Pentru C. I. Lewis, «Platon, ca și Pitagora, avea opinii exoterice și esoterice»” (Pierre Riffard, Dicționarul esoterismului, București : 1998, 105.).

Bibliografie

  • Mircea Eliade, Occultism, witchcraft and cultural fashions. Essays in comparative religions, Chicago / London: University of Chicago Press, 1976, 148 p.  ; Occultisme, sorcellerie et modes culturelles, traduction de l'anglais par Jean Malaquais, Paris: Gallimard, coll. “Les Essais”, 1978, 182 p.
  • Antoine Faivre, Access to Western Esotericism (1986), Albany: State University of New York Press (“SUNY Séries in Western Esoteric Traditions”), 1994, X-369 p.
  • Luis Matos, « Meritul lui René Guénon si Orientul Ortodox », in Oriens, Studii traditionale, Niome si Rostiri René Guénon, Oradea: Editura Aion, 2006.
  • Pierre Riffard, Dicționarul esoterismului (1983), București: Editura Nemira, colectie “Dictionarele Nemira”, 1998, 349 pagini.

Vezi și

Legături externe