Film alb-negru

Acest articol va aborda problema Film alb-negru, care a câștigat o relevanță semnificativă astăzi. Film alb-negru se poate referi la o persoană, un subiect actual, o dată semnificativă sau orice alt element care a captat atenția publicului larg. În acest sens, vor fi explorate diferitele aspecte legate de Film alb-negru, de la originea sa până la implicațiile sale în societatea actuală. Vor fi analizate posibilele sale repercusiuni, precum și opiniile și pozițiile găsite în jurul acestei teme. Film alb-negru reprezintă un punct de interes care stârnește curiozitatea și dezbaterea, așa că este esențial să se aprofundeze în studiul și înțelegerea acestuia.
Puştiul (1921)

Filmul alb-negru este produsul final al realizatorului pe peliculă cinematografică de tip alb-negru.

Acest gen de expresie cinematografică a fost folosit la începuturi de înșiși pionierii cinematografului, Thomas Alva Edison în al lui kinetoscop și Auguste și Louis Lumière în prima proiecție cinematografică. Ei sunt cei care au creat primele filmulețe pe care prin aparatele lor le-au prezentat publicului, chiar dacă sunt discutabile din punct de vedere artistic sau de gen. Ele, aceste filmulețe în alb-negru sunt cele care au deschis calea unei noi arte, numită și cea de-a șaptea artă, arta cinematografică.

Georges Méliès, primul regizor de film, în acest mod de exprimare realizează primul film politic, "Afacerea Drefus" în 1899, apoi "SF"-ul Voiajul în lună (1902), după ce descoperise tehnica trucajului realizând Dispariția unei doamne.

Afiş "Naşterea unei naţiuni" (Griffith)

Să nu uităm că acest tip de peliculă, nu i-a împiedicat pe marii regizori din istoria cinematografiei mondiale să realizeze mari capodopere ale genului cinematografic. Filme ca Nașterea unei națiuni (Griffith), Crucișătorul Potemkin (Eisenstein), Metropolis (Frtiz Lang), Îngerul albastru ( von Sternberg), Cetățeanul Kane (Orson Welles) și multe altele care au umplut sălile cinematografelor.

Filmele "Vârstei de aur a comediei", nemuritoare prin celebrii actori Charles Chaplin, Buster Keaton, renumiții "Stan și Bran" și multi alții, filme care au încântat și mai încântă numeroase generații de spectatori au fost realizate în alb-negru.

Vorbind de filmul românesc, primul film românesc, este realizat cu multă trudă, dar cu mare efect public, în alb-negru și s-a intitulat Independența României. Cu toate condițiile grele de finanțare, indiferența guvernanților față de noua artă (indiferență manifestată și în prezent), împătimiții filmului au reușit să lase posterității producții nemuritoare în memoria cinefililor: "Năpasta" (Ghiță Popescu), "O noapte furtunoasă" (Jean Georgescu), "Scrisoare pierdută", "Moara cu noroc" (Victor Iliu), "Valurile Dunării" și "Pădurea spânzuraților (film)"(Liviu Ciulei).

Filmul alb-negru ca gen de expresie artistică este folosit și după apariția filmului color, de diverși realizatori pentru definirea unor anume situații în exprimarea artistică (Spielberg în "Lista lui Schindler").

Filme străine

Filme mute

Emigrantul (C.Chaplin)
Intoleranţă (Griffith)

Filme sonore

Dictatorul (C.Chaplin)

(Sursa de informare, "Istoria Cinematografiei" de Georges Sadoul)

Filme românești

Filme mute

Filme sonore