Gheorghe Rákóczi al II-lea

În zilele noastre, Gheorghe Rákóczi al II-lea este un subiect care stârnește un mare interes și dezbatere în diverse domenii. Impactul său se extinde la politică, economie, societate și cultură în general. Pe măsură ce timpul a trecut, Gheorghe Rákóczi al II-lea a devenit un punct central de discuție și reflecție pentru mulți. Relevanța sa nu face decât să crească, iar influența sa se simte mai palpabil în viața noastră de zi cu zi. Prin urmare, este crucial să înțelegem pe deplin ce înseamnă Gheorghe Rákóczi al II-lea și ce implicații are asupra vieții noastre. În acest articol, vom explora acest subiect foarte important în profunzime și vom discuta numeroasele sale fațete și dimensiuni.
Gheorghe Rákóczi al II-lea
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Sárospatak, Borsod-Abaúj-Zemplén, Ungaria Modificați la Wikidata
Decedat (39 de ani) Modificați la Wikidata
Oradea, Imperiul Otoman Modificați la Wikidata
ÎnmormântatSárospatak Modificați la Wikidata
PărințiGheorghe Rákóczi I
Zsuzsanna Lorántffy Modificați la Wikidata
Frați și suroriRákóczi Zsigmond] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuZofia Batorówna] Modificați la Wikidata
CopiiFrancisc Rákóczi I Modificați la Wikidata
Ocupațiepatron of the arts]
conducător
politician
monarh Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba maghiară Modificați la Wikidata
Gheorghe Rákóczi al II-lea
(1621-1660)

Gheorghe Rákóczi al II-lea (în maghiară II. György Rákóczi) (n. 30 ianuarie 1621, Sárospatak - d. 6 iunie 1660, Oradea) a fost principe al Transilvaniei între 1648-1660. A fost fiul lui Gheorghe Rákóczi I și al Suzanei Lorántffy.

A fost ales principe al Transilvaniei la 19 februarie 1642, în timpul vieții tatălui sau. La 3 februarie 1643 s-a căsătorit cu Sofia Báthory de Șimleu.

La urcarea pe tron (octombrie 1648), și-a exprimat ambițiile asupra tronului Poloniei. În vederea acestui obiectiv, s-a aliat cu cazacii conduși de Bogdan Hmelnițki și cu domnii Moldovei și Țării Românești, Vasile Lupu și Matei Basarab.

În 1657, aliat cu Carol X Gustav al Suediei, a condus o armată de 40.000 soldați împotriva regelui polonez Ioan II Cazimir, în a treia parte al celui de-al Doilea Război Nordic (1655-1660).

A cucerit Cracovia și a intrat în Varșovia, dar alianța cu suedezii căzând, planurile sale s-au prăbușit. În iulie 1657, a fost înfrânt de polonezi în bătălia de la Czarny Ostrów, dar a fost lăsat să se întoarcă în Transilvania. Aici, la 3 noiembrie 1657, Dieta Transilvaniei, la cererea Sublimei Porți, l-a detronat, din cauză că a purtat un război neautorizat de sultan, dar în ianuarie 1658 a fost reinstalat ca principe al Transilvaniei de Dieta reunită la Mediaș. A fost iarăși revocat de turci, apoi din nou instalat de Dietă. Atunci, turcii au invadat Transilvania și l-au învins în bătălia de la Gilău (mai 1660).

A fugit la Oradea, unde a murit din cauza rănilor suferite în luptă.

Vezi și

Legături externe



Predecesor:
Gheorghe Rákóczi I
Principe al Transilvaniei

în conflict cu Francisc Rhédei
1648-1660

Succesor:
Francisc Rhédei


  1. ^ a b „Gheorghe Rákóczi al II-lea”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b Library of Congress Authorities, accesat în  
  3. ^ a b c d e f g h Rodovid, accesat în  
  4. ^ a b c d e f g h WikiTree, accesat în  
  5. ^ a b „Gheorghe Rákóczi al II-lea”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  6. ^ https://data.cerl.org/thesaurus/cnp00973817, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  8. ^ Virtual International Authority File, accesat în  
  9. ^ IdRef, accesat în