Hoghiz, Brașov

În lumea de astăzi, Hoghiz, Brașov a devenit un subiect de relevanță și interes general pentru un spectru larg al societății. De la politică la știință, prin cultură și tehnologie, Hoghiz, Brașov a influențat viața noastră de zi cu zi în diferite moduri. Există multe perspective din care poate fi abordată Hoghiz, Brașov, iar fiecare dintre ele oferă o panoramă fascinantă și în continuă evoluție. În acest articol, vom explora unele dintre cele mai importante dimensiuni ale Hoghiz, Brașov, analizând impactul său în diferite domenii și proiecția sa în viitor.
Hoghiz
Olthévíz
—  sat și reședință de comună  —
Biserica reformată (monument istoric)
Biserica reformată (monument istoric)
Hoghiz se află în România
Hoghiz
Hoghiz
Hoghiz (România)
Localizarea satului pe harta României
Hoghiz se află în Județul Brașov
Hoghiz
Hoghiz
Hoghiz (Județul Brașov)
Localizarea satului pe harta județului Brașov
Coordonate: 45°59′10″N 25°18′35″E ({{PAGENAME}}) / 45.98611°N 25.30972°E

Țară România
Județ Brașov
ComunăHoghiz


Altitudine464 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total1.942 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal507095
Prefix telefonic+40 x59

Prezență online

Hoghiz în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Hoghiz în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Hoghiz în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Hoghiz, mai demult Heviz (în dialectul săsesc Warmbech, în germană Warmwasser, Warmwasserbrunn, Warmbach, Warmbrunn, Warmbrunn am Alt, în maghiară Olthévíz, Hévíz, în latină Calida Aqua) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România.

Clădiri istorice

Istoric

Hoghiz în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

În anul 1733, când episcopul român unit cu Roma (greco-catolic) Inocențiu Micu-Klein a organizat o conscripțiune în Ardeal, în localitatea Hoghiz (cu denumirea de atunci, în limba maghiară Hév-Víz) au fost recenzate 4 familii de români, adică vreo 20 de persoane. Din registrul aceleiași conscripțiuni, mai aflăm că în localitatea Hoghiz a anului 1733 nu exista nicio biserică a românilor și nici preoți români.

Vezi și

Surse bibliografice

  • Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751), Anul Domnului 1900. Dela s. Unire 200. Blaș , , Tipografia Seminariului archidiecesan gr.-cat.
  • Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (). Castele si cetati din Transilvania: judetul Brasov. Bucuresti. ISBN 978-973-0-11186-6. 

Legături externe

Note

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Google Earth 
  3. ^ Recensământ
  4. ^ În maghiară hév "căldură"; víz "apă"
  5. ^ Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein, p. 411.

Vezi și

Imagini