În acest articol, vom explora lumea fascinantă a lui
Licostomo și impactul său asupra societății. Din timpuri imemoriale,
Licostomo a fost obiect de studiu, dezbatere și reflecție, captând atenția oamenilor de toate vârstele, culturile și contextele. De-a lungul istoriei,
Licostomo a jucat un rol fundamental în evoluția umanității, influențând aspecte cheie ale vieții noastre de zi cu zi. Printr-o analiză profundă și perspicace, vom dezvălui misterele și complexitățile din jurul lui
Licostomo, oferind o viziune largă și îmbogățitoare care ne va permite să înțelegem mai bine semnificația și relevanța sa în lumea modernă. Cufundați-vă în această călătorie captivantă de descoperire și lărgiți-vă orizonturile despre
Licostomo.
Licostomo, din limba greacă (lykos - „lup” și stoma - „gura”), în traducere „Gura Lupului”, a fost un port dunărean medieval menționat de genovezi, cărora le-a și aparținut în alternanță cu Imperiul Bizantin (de unde denumirea grecească), înaintea despotatului Dobrogean (1366-1404), a Țării Românești (1404-1428) și a Moldovei (1428-1484).
Multă vreme a fost confundat cu cetatea-port Chilia, al cărui nume este de asemenea grecesc, kellia însemnând „hangare”. În lumina ultimelor cercetări, nu mai poate fi vorba despre o identitate între acest port și Chilia, ci despre o așezare diferită, aflată mai la răsărit pe brațul Chilia, în preajma Vâlcovului (care i-a preluat numele de „lup” — de data aceasta în slavonă) sau a Peripravei sau poate chiar sub una dintre aceste localități.
După 1404, cetatea a intrat sub stăpânirea domnitorului Mircea cel Bătrân și ulterior, fără însă ca sursele vremii să fie concordante, sub aceea a domnitorilor moldoveni Alexandru cel Bun (din 1428) și Ștefan cel Mare.
După cucerirea Dobrogei de către turci (ulterior anului 1418) acest oraș a dispărut din cronici, deși existența sa s-a prelungit probabil mai tardiv, poate până la cucerirea Deltei, Chiliei și Cetății Albe de către turci în 1484.
Vezi și
Note
- ^ Andrei Oțetea (dir.), Istoria lumii în date, ed. Enciclopedică Română, București 1969, pp. 134-138
- ^ Panaitescu, p. 288, n. 3 (precizările aparțin editorului Gheorghe Lazăr)
- ^ Octavian Iliescu, Contributions à l'histoire des colonies génoises en Roumanie aux XIIIe - XVe siècles, Revue Roumaine d'Histoire, nr. 28 din 1989, p. 25 - 52.
- ^ dr. conf. Emil Dragnev, Sistemul defensiv al Țării Moldovei în epoca lui Ștefan cel Mare în ziarul „Universitatea”, nr. 5 (83) din 25 decembrie 2007.
- ^ Miercuri 23 ianuarie 2008, 23 ianuarie 2008, Ramona Vintila, Jurnalul Național, accesat la 3 iulie 2012
- ^ G.I. Brătianu : Cercetări asupra Vicinei și Cetății Albe, ed. Univ. Iași, 1935, cota 14.333 la Bibl. Univ. din Chișinău.
Bibliografie
- Piero Boccardo, Clario Di Fabio (dir.), Il secolo dei genovesi, ed. Electa, Milano; Italia, 1999, 472 p., ISBN 9788843572700
- P.P. Panaitescu, Mircea cel Bătrân, ediția a II-a, Editura Corint, București, 2000.