Limba slovacă
În zilele noastre, Limba slovacă este un subiect care a căpătat relevanță în diverse domenii. De la politică la știință, Limba slovacă a devenit un punct de interes pentru cercetători, activiști și cetățeni în general. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Limba slovacă a dobândit o dimensiune nemaivăzută până acum, având impact nu numai asupra modului în care interacționăm cu mediul nostru, ci și asupra percepției noastre despre lume. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Limba slovacă, de la origini până la impactul său asupra societății moderne.
| Slovacă slovenčina | |
| Vorbită în | Slovacia, Cehia, Ucraina, Polonia, SUA și alte |
|---|---|
| Număr de vorbitori | 6 milioane |
| Tipologie lingvistică | diversă, normal SVO |
| Clasificare | |
| limbi indo-europene | |
| Statut oficial și codificare | |
| Limbă oficială în |  Slovacia Voivodina Uniunea Europeană |
| Organ de reglementare | Academia de Științe a Slovaciei |
| ISO 639-1 | sk |
| ISO 639-2 | slo |
| ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect) | slk  |
| SIL | SLK |
| Extras | |
| Všetci ľudia sa rodia slobodní a sebe rovní , čo sa týka ich dostojnosti a práv. Sú obdarení rozumom a majú navzájom jednať v bratskom duchu. | |
| Răspândire în lume | |
 | |
| Puteți vizita Wikipedia în slovacă. | |
| Această pagină poate conține caractere Unicode | |
Modifică date / text  | |
Limba slovacă (slovenčina sau slovenský jazyk) este o limbă slavă din grupul vestic (împreună cu ceha, poloneza și soraba). Limba cehă este cea mai apropiată limbă de limba slovacă. Slovaca este vorbită ca limbă nativă de peste 6 milioane de persoane, dintre care aproximativ 5 milioane sunt în Slovacia. Este limbă oficială în Slovacia, Provincia Autonomă Voivodina (din Serbia) și Uniunea Europeană.
Alfabetul slovac
Pentru scriere limba slovacă folosește alfabetul latin îmbogățit cu diacritice:
- acutul (´) este folosit pentru a indica durata vocalelor și a consoanelor sonore silabice: á ; é ; í ; ó ; ú ; ý ; ŕ и ĺ ;
- circumflex se folosește numai în combinație cu litera o (ô) pentru a indica diftongul /u̯o/;
- umlautul deasupra literei a (ä) indică așa numitul ”e deschis”;
- hacecul se folosește la marcarea consoanelor sibilante (șuierătoare): š , ž , č și dž și pentru palatalizarea consoanelor: ň , Ď , Ť ;
- apostroful (') se folosește pentru indicarea palatalizării consoanelor d și t: d' , t' .
În total, alfabetul slovac prezintă 46 de litere:
Literele x, q, w și ó sunt folosite numai în cuvintele de provenență străină.
| |||||||||||
| |||||||
