Mihail Aslan

În lumea de astăzi, Mihail Aslan a devenit un subiect de interes din ce în ce mai relevant. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Mihail Aslan a dobândit o importanță fără precedent în societatea modernă. De la origini și până la impactul său astăzi, Mihail Aslan a fost obiect de studiu, dezbatere și interes de către diverși actori sociali. În acest articol, vom explora relevanța și implicațiile lui Mihail Aslan în diferite aspecte ale vieții noastre de zi cu zi, de la influența sa asupra economiei până la impactul său asupra culturii și relațiilor interpersonale. Printr-o analiză detaliată, vom examina diferitele fațete ale Mihail Aslan și rolul său în modelarea lumii de astăzi.
Mihail Aslan
Date personale
Născut10 august 1857
Onești, Bacău, Moldova Modificați la Wikidata
Decedat1936 (79 de ani):p. 89
București, România Modificați la Wikidata
PărințiAlecu și Felicia Ceaur-Aslan (născută Moser)
Căsătorit cuEliza Olănescu
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiemilitar Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Comandant al Armatei 3
În funcție
14/27 august 1916 - 25 august/7 septembrie 1916
MonarhFerdinand I
Prim-ministruIon I. C. Brătianu
SuccesorGeneral de divizie Alexandru Averescu
StudiiȘcoala Militară de Infanterie și Cavalerie, din București (1875 - 1877)
Activitate
GradulSublocotenent (1877)
Locotenent (1880)
Căpitan (1882)
Maior (1890)
Locotenent-colonel (1896)
Colonel (1901)
General de brigadă (1908)
General de divizie (1914)
A comandat1913 - comandant al Diviziei 3 Infanterie
1916 - comandant al Armatei 3
Bătălii / RăzboaieAl Doilea Război Balcanic (1913)
Primul război mondial (1916)
Decorații și distincții
DecorațiiMedalia Apărătorii Independenței
Ordinul Coroana României ()
Medalia Comemorativă Rusă a Războiului din 1877-1878
Crucea Trecerea Dunării
Ordinul național „Steaua României” ()
Ordinul național „Steaua României” ()  Modificați la Wikidata

Mihail Aslan (pe numele complet Mihail Ceaur-Aslan, n. 10 august 1857, Onești – d. 1936, București) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial.

A îndeplinit funcția de comandant al Armatei 3 între 14/27 august - 25 august/7 septembrie 1916, când îi este ridicată comanda în urma modului defectuos în care a condus acțiunile militare care s-au soldat cu căderea Turtucaiei.:pp 364-398

Date biografice

Mihail Aslan s-a născut la Onești, în familia hatmanului Alecu Ceaur-Aslan, fiind fiul cel de-al unsprezecelea din cei doisprezece ai hatmanului și al șaselea din cea de-a doua căsătorie a acestuia cu Felicia Moser.

A fost căsătorit cu Eliza Olănescu.

Cariera militară

După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, Mihail Aslan a fost repartizat la Batalionul 2 Vânători, unitate în cadrul căreia a participat la acțiunile militare din războiul de independență din 1877-1878. În 1880 a fost mutat la Regimentul 27 Dorobanți Bacău, iar după avansarea la gradul de căpitan, în 1882, este mutat la Școala Fiilor de Militari din Craiova. A mai ocupat diferite funcții în Regimentele 10 (1883-1885), 3 (1886-1889) și 26 Dorobanți (1890-1893). Între 1893-1896 a fost comandant al Batalionului 2 Vânători, de unde a fost mutat ca director de studii și profesor la Școala Militară de Infanterie și Cavalerie (1897-1901)

A fost comandant al: Regimentului 22 Dâmbovița (1901-1903), Regimentului 27 Bacău (1903-1907) și Brigăzii 15 Infanterie (1907-1910).

Ulterior a lucrat în administrația centrală a Ministerului de Război ca director superior al Personalului (1910-1912), director superior al Infanteriei (1912-1913) și inspector tehnic al aceleași arme (1914).

În timpul celui de-Al Doilea Război Balcanic a comandat Divizia 3 Infanterie, iar în octombrie 1913 a fost numit comandant al Corpului 3 Armată.

Pe timpul Primului Război Mondial a îndeplinit funcția de comandant al Armatei 3, iar după demiterea de la comanda acesteia a mai comandat, de la 1 ianuarie 1917, Corpul 2 teritorial. La 30 aprilie 1918 a demisionat și a fost trecut în rezervă.:p. 647

Lucrări

  • Regulamentul exercițiilor infanteriei, București, 1906 (traducere, 1909)
  • Memoriu asupra căderii capului de pod Turtucaia, Iași (1918)
  • Turtucaia. Studiu strategic, București, 1921

Decorații

Note

  1. ^ Gheorghe Bezviconi, Necropola capitalei, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, București, 1968
  2. ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1916, Tipografia „Universala” Iancu Ionescu, București, 1916
  3. ^ Constantin Kirițescu, Istoria războiului pentru întregirea României, vol. 1, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989,
  4. ^ Famille Aslan - Famille Ghika, accesat la 6 iunie 2015
  5. ^ a b Arhivele Militare Române, Fond 3042, Registru foi matricole ofițeri infanterie, vol.l, f.71 apud. Ioan Gurgu, Sergiu Balanaovici, Vasilica Manea, O istorie a structurii de personal a Armatei Române, 1862-1947, Editura Centrului Tehnico-Editorial al Armatei, București, 2006
  6. ^ Gheorghe I. Georgescu, Contribuțiuni la bibliografia războiului pentru întregirea neamului, Tipografia „Cuvântul Românesc”, București, 1940

Bibliografie

  • Falkenhayn, Erich von, Campania Armatei a 9-a împotriva românilor și a rușilor, Atelierele Grafice Socec & Co S.A., București, 1937
  • Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
  • Ioanițiu Alexandru (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
  • ***, România în războiul mondial 1916-1919, Documente, Anexe, Volumul 1, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934
  • ***, Marele Cartier General al Armatei României. Documente 1916 – 1920, Editura Machiavelli, București, 1996
  • ***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989
  • ***, România în anii primului Război Mondial, Editura Militară, București, 1987
  • ***, România în primul război mondial, Editura Militară, 1979

Vezi și