În acest articol vom explora lumea fascinantă a lui Munții Ural, un subiect care a captat atenția oamenilor de toate vârstele și mediile. De la origine până la impactul de astăzi, Munții Ural a lăsat o amprentă de neșters asupra societății și a generat dezbateri și discuții nesfârșite. În acest sens, vom aprofunda în diversele aspecte care fac din Munții Ural un subiect atât de relevant și interesant, analizând implicațiile sale în diferite domenii și influența sa asupra vieții de zi cu zi a oamenilor. Fără îndoială, Munții Ural este un subiect care nu lasă pe nimeni indiferent și sperăm că această explorare vă va ajuta să înțelegeți mai bine importanța și impactul său asupra lumii din jurul nostru.
Munții Ural
Landscape in the northern part of the Ural Mountains (Khanty-Mansi Autonomous Okrug)
Munții Ural (în rusăУральские горы, transliterat: Uralskie gorî) sunt un lanț muntos situat la circa 1500 km est de Moscova, aproximativ pe direcția nord-sud.
Ekaterinburg este capitala autoproclamată a Uralilor, deși acesta este un termen geografic, și nu unul administrativ.
Uralii sunt unul dintre cele mai vechi lanțuri montane încă în existență. S-au format la sfârșitul carboniferului, când Siberia s-a ciocnit de supercontinentul care reprezenta cea mai mare parte a suprafeței de uscat în acea perioadă: Laurasia (Eurasia și America de Nord) și Gondwana. Europa și Siberia au rămas unite de atunci.
Geografii au împărțit Uralii în cinci regiuni: de Sud, de Mijloc, de Nord, Subarctici și Arctici.
Monumentul Man-Pupu-Ner constă din 7 stȃnci uriașe izolate situate la vest de Munții Urali, în districtul Troitsko-Pechorsky al Republicii Komi. Au o înălțime de pȃnă la 42 m și constituie o mare atracție turistică. Au luat naștere prin erodarea unui masiv de roci cristaline (șisturi micacee) vechi de cca 200 milioane ani. Coordonatele geografice ale monumentului: 62°12'53.7"N 59°18'15.6"E (respectiv 62.214901, 59.304346).
Rețeaua hidrografică
Râurile cele mai importante care izvorăsc din Ural sunt:
Usa (656 km lung) afluent al fluviului Peciora (1.809 km lungime ce se varsă în Marea Polară)
În vestul Uralului:
Afluenți care prin confluare alcătuiesc Volga ca de ex. Kama (cu lungimea de 1.805 km)
Râuri ce curg spre sud-vest: Ufa, Tschussowaja, Koswa, Sylwa
Râuri ce curg spre sud, vest, nord: Belaia (cu 1.430 km lungime, afluent al râului Kama ) care primește apele afluentului Ufa
În sudul Uralului:
Jurjusan afluentul lui Ufa
Samara (594 km lungime) care curge spre Ural fiind un afluent al fluviului Volga
În sud-vestul Uralului:
Sakmara (~ 500 km)
Înspre Asia (spre est) curg:
În nord-estul Uralului:
Câteva râuri afluenți ai fluviului Ob (fluviu din Siberia de vest, 3.650 km lung, se varsă în Marea Kara din Oceanul Înghețat de Nord)
În est Uralului sunt regiuni mlăștinoase, râurile având meandre numeroase:
Sewernaja Soswa, care curge spre nord afluent ai Obului
Loswa și Soswa care curg spre est afluenți ai Irtișului (cu izvorul în Altai având 4.248 km lungime fiind un afluent al Obului)
În regiunea Jekaterinburg (oraș în Ural cu 1.336.500 locuitori):
spre est Isset, Tagil, Tawda, Tura și Ui afluenți ai râului Tobol (cu 1.591 km lungime afluent al Irtișului)
În sud-estul Uralului:
Râul euro-asiatic Ural (râu) se află în regiunea sud-estică a masivului Ural, râul fiind granița dintre continentul Europa și Asia unul dintre afluenți săi are pe curs o hidrocentrală
Alte râuri din sud-estul Uralului sunt râurile Emba și Tobol.