Ordinul Franciscan

În acest articol, vom explora în detaliu Ordinul Franciscan și impactul acestuia asupra diferitelor aspecte ale vieții noastre de zi cu zi. De la origine până la evoluție, Ordinul Franciscan a jucat un rol fundamental în modul în care interacționăm cu lumea din jurul nostru. De-a lungul anilor, Ordinul Franciscan a generat nenumărate dezbateri și discuții, devenind un subiect de interes pentru cadre universitare, profesioniști și publicul larg. Prin această analiză, vom căuta să facem lumină asupra diferitelor fațete ale Ordinul Franciscan și asupra influenței sale asupra societății noastre actuale.
Franciscan polonez

Ordinul Franciscan (în latină Ordo Fratrum Minorum, în trad. "Ordinul Fraților Mici") este principala ramură a ordinelor franciscane. Franciscanii poartă rasa monahală simplă de culoare maro, spre deosebire de capucini (rasă maro, cu glugă - de unde și numele) și de minoriți (rasă neagră).

Istoric

Franciscanii OFM de astăzi s-au format ca grupare "observantă", de respectare strictă a regulii sfântului Francisc de Assisi, la mijlocul secolului al XIV-lea în Italia, Franța și Spania.

Franciscanii observanți, deveniți populari prin angajamentul lor public și critica socială în favoarea săracilor, au cunoscut o creștere rapidă în secolul al XV-lea, în timp ce minoriții conventuali ("de mănăstire"), cealaltă ramură a franciscanilor, au cunoscut un regres, din cauza poziționării mănăstirilor lor în interiorul orașelor afectate de epidemiile de ciumă.

Franciscanii observanți s-au angajat în predici populare și misiuni ambulante, delimitarea lor de conventuali accentuându-se din ce în ce mai mult.

La 19 mai 1517 papa Leon al X-lea a consfințit prin bula Ite et vos in vineam meam ("Mergeți în via mea") despărțirea ordinelor franciscane în ramurile distincte ale conventualilor (minoriții) și observanților (franciscanii OFM).

În România

Sediul provinciei române a ordinului franciscan este la Cluj, iar principala mănăstire la Șumuleu Ciuc.

Personalități

Vezi și