În acest articol vom explora subiectul Palatul Teleki din Cluj-Napoca din diferite unghiuri. Vom analiza impactul asupra societății actuale, precum și relevanța sa istorică. Vom examina, de asemenea, diferitele perspective care există în jurul Palatul Teleki din Cluj-Napoca, de la opiniile experților la experiențele personale. Prin această analiză, vom căuta să oferim o viziune cuprinzătoare asupra Palatul Teleki din Cluj-Napoca și influența sa asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. În plus, vom explora posibile soluții sau abordări pentru a aborda provocările legate de Palatul Teleki din Cluj-Napoca. Sperăm că acest articol va fi de interes pentru cei care doresc să-și aprofundeze cunoștințele despre Palatul Teleki din Cluj-Napoca și implicațiile sale în societatea contemporană.
Palatul Teleki din Cluj-Napoca, construit pe str. M. Kogălniceanu nr.7 (în trecut Ulița Lupilor) este unul din cele mai valoroase monumente de arhitectură barocă laică clujeană, edificiu reprezentativ pentru barocul transilvănean.
Istoric
Familia Teleki a trebuit să achiziționeze mai multe case alăturate, pentru a obține, după demolarea acestora, terenul necesar noului edificiu. Generalul conte Adam Teleki I (1703-1763) avea trei case pe Ulița Lupilor.
Clădirea a fost construită între 1790-1795, după planurile arhitectului Joseph Leder, în stilul barocului târziu, cu unele elemente de clasicism. Actualmente clădirea adăpostește sala de lectură a Bibliotecii Județene „Octavian Goga”.
Lukács József (). Povestea orașului-comoară. Scurtă istorie a Clujului și monumentelor sale. Cluj-Napoca: Apostrof. ISBN 973-9279-74-0.
Dorin Alicu, Ion Ciupea, Mihai Cojocneanu, Eugenia Glodariu, Ioana Hica, Petre Iambor, Gheorghe Lazarov (). Cluj-Napoca, de la începuturi până azi. Cluj-Napoca: Clusium. ISBN 973-7924-05-3.Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)