În lumea de astăzi,
Petru Creția a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un spectru larg de oameni. Fie că este un nou progres tehnologic, o descoperire științifică sau un eveniment istoric,
Petru Creția a captat atenția multora și a generat dezbateri intense în diferite domenii. De la experți în domeniu până la oameni obișnuiți cu un interes deosebit pentru subiect, discuția despre
Petru Creția a devenit din ce în ce mai importantă în ultima vreme. În acest articol, vom explora în detaliu diferitele fațete ale
Petru Creția și impactul său asupra societății actuale.
Petru Creția (n. 21 ianuarie 1927, Cluj – d. 14 aprilie 1997, București) a fost un profesor de limba greacă, traducător al operei lui Platon, autor, eminescolog, filosof și eseist român.
Biografie
S-a născut la Cluj, ca fiu al unui funcționar, Aurel Creția, și al soției acestuia, Călina Creția (înainte de căsătorie, Humița). A studiat limbile clasice la Universitatea din București, în perioada 1946-1951.
Din 1952 până în 1971 urmează o carieră universitară: este asistent, apoi lector la Secția de Limbi Clasice a Facultății de Litere din București, unde ține cursuri de filologie greacă, alături de soția sa, Gabriela Creția, profesor la aceeași facultate. Între 1971 și 1975 este cercetător la Institutul de Filozofie al Academiei Române. Din 1975 editează, alături de Dumitru Vatamaniuc și un grup de auxiliari de la Muzeul Literaturii Române, sub egida Academiei Române, ediția națională a operei complete a poetului Mihai Eminescu. Din 1971 coordonează, în colaborare cu Constantin Noica, ediția Platon la Editura Științifică și Enciclopedică. După 1989 conduce revista de istorie literară Manuscriptum.
A fost unul din ultimii vorbitori din balconul Pieței Universității, înaintea mineriadei din 13-15 iunie 1990.
Opera
Volume
- Norii (Cartea Românească, 1979)
- Epos și logos (Univers, 1981)
- Poezia (Cartea Românească, 1983)
- Pasărea Phoenix (Cartea Românească, 1986)
- Oglinzile (Humanitas, 1993)
- Luminile și umbrele sufletului (Humanitas, 1995)
- Catedrala de lumini. Homer, Dante, Shakespeare (Humanitas, 1997)
- În adâncile fântâni ale mării (Humanitas, 1997)
- Catedrala de lumini. Homer, Dante, Shakespeare (Humanitas, 1997)
- Testamentul unui eminescolog (Humanitas, 2000)
- Eseuri morale (Muzeul Literaturii Române, 2000)
- Despre E. A. Poe. Infernul terestru (Muzeul Literaturii Române, 2003)
- Ahile sau Despre forma absolută a prieteniei. Ariel sau Despre forma pură a libertății (Humanitas, 2009)
- Constelația Luceafărului. Sonetele. Scrisorile (Humanitas, 2012)
- Petru Creția - 111 cele mai frumoase poezii (Nemira, 2014)
Traduceri
- din Vechiul Testament:
- din latina medievală:
- Dante, De vulgari eloquentiae, Epistolae, Eclogae
- din italiană:
- M. Bontempelli, Oameni în timp (1966);
- E. Cecchi, Peștii roșii (1973);
- Longos, Daphnis și Chloe,
- A. Tilgher, Viața și nemurirea în viziunea greacă
- din franceză:
- din engleză:
In memoriam
- Valentin Cosereanu - 100 de zile cu Petru Creția, Editura Junimea, 2014
- Amintiri despre Petru Creția, Editura Școala Ardeleană, 2017
Note
Legături externe