În lumea de astăzi, Imnos pros tin Eleftherian reprezintă o problemă foarte importantă care are un impact asupra vieții de zi cu zi a oamenilor. De la apariția sa, Imnos pros tin Eleftherian a generat controverse și dezbateri, stârnind un interes larg răspândit în societate. De-a lungul anilor, Imnos pros tin Eleftherian a evoluat și a devenit un subiect de studiu și cercetare care acoperă diverse domenii, de la știință și tehnologie la politică și cultură. În acest articol, vom explora în profunzime importanța și impactul Imnos pros tin Eleftherian în societatea actuală, analizând influența acestuia asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi și oferind o viziune cuprinzătoare asupra acestui fenomen care continuă să genereze interes și atenție în întreaga lume.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Imnos eis tin Eleftherian (din greacă: Ύμνος εις την Ελευθερίαν: Imn spre libertate) a fost scris de Dionysios Solomos în 1823, și este format din 158 de strofe. Muzica a fost compusă de Nikolaos Mantzaros, iar în 1865 primele două strofe au devenit imn național al Greciei. Din 1966 a devenit și imn național al Ciprului (tot versiunea cu primele două strofe).
Imnul a fost pus pe muzică în 1865 de către compozitorul de operă Nikolaos Mantzaros, care a compus două versiuni corale: o versiune lungă pentru întregul poem și o versiune scurtă pentru primele două strofe; ultima variantă a fost adoptată mai târziu ca imn de stat al Greciei (1865) și Ciprului (1966). Imnul se intonează la fiecare ceremonie de deschidere a Jocurilor Olimpice, în semn de recunoaștere a locului de origine a Jocurilor Olimpice antice.
^Ο εθνικός ύμνος "ελεύθερος" στο Διαδίκτυο Τομαδάκη, Κωστούλα. To Pontiki, 2010-11-22. "Το 1865, μετά την ένωση της Επτανήσου με την Ελλάδα, ο «Ύμνος προς την Ελευθερίαν» καθιερώθηκε ως εθνικός ύμνος της Ελλάδας."
^Εφημερίδα της Κυβερνήσεως – Το Ναύπλιον γενέθλιος πόλις της εφημερίδος της Κυβερνήσεως 2012-09-14. Αργολική Αρχειακή Βιβλιοθήκη Ιστορίας & Πολιτισμού. "Ας σημειωθή χαρακτηριστικώς, ότι η περί ης ο λόγος εφημερίς προέτεινεν εις το φύλλον της 21ης Οκτωβρίου 1825 την καθιέρωσιν ως εθνικού ύμνου του ποιήματος του Δ. Σολωμού «Ύμνος προς την Ελευθερίαν», του οποίου εδημοσίευσεν ανάλυσιν υπό του Σπ. Τρικούπη."